Cu Miodrag Popović, directorul Biroului de Promovare Turistică din Belgrad, m-am întîlnit pe cea mai boemă stradă a orașului, Skadarlija, pietonala cu terase și cafenele cu flori printre mese, la deschiderea oficială a sezonului turistic în Belgrad.
Încerc să înțeleg dimensiunile turistice ale orașului și, în general, ale Serbiei. Îmi puteți spune niște date despre turismul aici înainte de pandemie? Cîți turiști au vizitat Belgradul și Serbia în 2019?
În 2019, Belgradul a avut 3.200.000 de înnoptări; anul acesta, în primul trimestru, peste 540.000. Se poate spune fără teama de a greși că am revenit la situația de dinainte de pandemie.
Estimați, deci, că 2022 va avea cifre la nivelul atins înainte de pandemie.
Da, aproximativ la același nivel, cam astea ar fi estimările în acest moment. Poate chiar mai bine decît atît, pentru că lunile ianuarie-martie sînt cele mai slabe pentru turism, în orice oraș european. Mai ales că, în ianuarie, am avut încă restricții anti-COVID. Dacă lucrurile vor evolua pe acest trend, vom avea cel mai bun an de pînă acum, un an-record.
În Belgrad. Dar în restul Serbiei?
Și în țară, poate mai mult decît atît. Sîrbilor le place să călătorească. În timpul pandemiei, am realizat că avem o țară foarte frumoasă, care merită vizitată.
Fenomenul ăsta s-a întîmplat peste tot, inclusiv în România. Forțați de împrejurări, nemaiputînd ieși decît foarte complicat și costisitor în străinătate, în timpul pandemiei, fiecare națiune și-a redescoperit țara.
Exact. Și în Serbia, incoming-ul a scăzut, ca peste tot (în 2021, Belgradul a avut doar 72% din volumul turistic înregistrat în 2019), dar turismul domestic aproape s-a dublat. Datorită acestui fapt, numărul de înnoptări a rămas cam același, capitala atrăgînd cam 80 % din totalul turiștilor străini. A fost o perioadă foarte dificilă, dar se pare că ne-am revenit.
Cît reprezintă turismul în economia Serbiei?
Serviciile și industria ospitalității, în general, au avut de suferit în perioada pandemiei, dar nu într-atît încît să constatăm falimentul afacerilor din domeniu. Avem cam același număr de hoteluri în Belgrad, cazările particulare și restaurantele nu s-au închis definitiv. Au existat suficienți clienți locali sau străini cît să poată fi menținută activitatea și, acum, după cum se poate vedea, se operează la maximă capacitate.
Ca o comparație, în România, conform statisticilor, turismul produce cam 5 % din PIB. Cum e în Serbia?
Mai mult sau mai puțin, sîntem cam la același nivel. Belgradul produce mult mai mult decît restul țării, cu excepțiile Kopaonik, Zlatibor – zona muntoasă a Serbiei, stațiuni montane de schi preferate de o mulțime de iubitori ai sporturilor de iarnă, în special din străinătate. Belgradul i-a atras însă pe cei mai mulți; ca volum al banilor cheltuiți de turiștii străini, 65 % din total sînt cheltuiți în capitală.
Novi Sad este anul acesta Capitală Culturală Europenă. Timișoara va fi anul viitor, după ce, în 2021, era programat să fie ambele CCE și să organizeze diverse evenimente culturale împreună, dar pandemia a decalat lucrurile. Din ce știți, mai există colaborare între cele două orașe, măcar vreun proiect comun?
Desigur, nu numai privitor la acest aspect, al Capitalei Culturale Europene: există un proiect transfrontalier de dezvoltare a relațiilor dintre țările noastre, în special, în regiunea Voivodina și se face o treabă foarte bună în sensul ăsta. Va exista, cu siguranță, un important transfer de turiști pe ruta Novi Sad – Timișoara, în anii aceștia, 2022-2023, de Capitală Culturală Europeană în Serbia și România. Vor fi vizite reciproce, pentru că distanța dintre cele orașe este mică și se ajunge foarte ușor.
(articol publicat pe catavencii.ro, 26 mai 2022)
Be the first to comment