Discuție la o cafea cu Traian Bădulescu, consultant în turism, responsabil pentru relațiile cu presa la ANAT (Asociația Națională a Agențiilor de Turism) și vicepreședinte al Clubului Presei de Turism – FIJET România. Despre trecutul, prezentul și viitorul turismului românesc în pandemie.
Să analizăm un pic efectele pandemiei asupra turismului. Ce s-a întîmplat în piață de la declanșarea crizei? Cum s-au descurcat firmele: au concediat oameni, au închis afacerea, s-au reorientat, au aplicat pentru fonduri de ajutorare?
S-a întîmplat cam tot ce-ai spus: ai anticipat ce-o să răspund. Agențiile de turism, fiind consultanți și creatori de pachete turistice, sînt la mijloc, între prestatorii de servicii (hotelieri, transportatori) și client, și asta nu e o poziție prea comodă. A fost cea mai lovită breaslă din industria turismului, pentru că, dacă un hotel se poate închide, trimițînd în șomaj tehnic toți angajații pentru o perioadă de timp, o agenție n-are cum să facă asta, fiindcă are turiști care trebuie reprogramați, rerutați. E clar, cînd a izbucnit criza generată de pandemie, agențiile și-au restrîns activitatea. La agențiile mari a fost un val de concedieri, unele agenții au trecut o parte din personal în șomaj tehnic, dar, cu foarte puține excepții, nu există agenție care să nu-și fi continuat activitatea, să nu-și fi păstrat un minimum de personal – o agenție e căutată permanent de turiști. ANAT și-a dat seama că situația e gravă încă din martie 2020 și a mers pe ideea europeană de a reprograma vacanțele. A fost o situație de forță majoră pe plan mondial, dar s-a făcut față cît de bine s-a putut: tour-operatorii au colaborat cu revînzătorii, au dat dovadă de flexibilitate, însă și clienții au înțeles situația. Cele mai multe și mai mari probleme au fost, evident, pe destinațiile externe. S-a trecut printr-o perioadă grea în martie-aprilie 2020, iar statul a întîrziat foarte mult ajutoarele și grant-urile pentru industria turismului. Eu nici nu le-aș numi ajutoare, ci despăgubiri sau compensări – nu e vina turismului că, brusc, a venit o pandemie și de sus s-a decis să se oprească totul. Statul trebuia să sprijine imediat sectoarele afectate, are rol de protector al afacerilor. De exemplu, în Marea Britanie, care a avut lungi perioade de lockdown, se știa din start cît va încasa fiecare angajat sau business drept compensări. La noi, au fost doar promisiuni: „O să primiți“.
Și au primit?
Da, dar puțin și lent: nu știu dacă au luat pînă acum mai mult de un sfert. Oricum, „Primul venit – primul servit“ pînă se termină fondurile mi se pare un principiu incorect: nu e un concurs în care primii înscriși să beneficieze și ceilalți nu. Ar trebui ca toți cei aflați în dificultate care îndeplinesc condițiile să fie sprijiniți. La ritmul în care se mișcă procesul ăsta, multe firme nu pot supraviețui șase luni – un an, pînă le vin despăgubirile.
Cum e cu banii blocați la transportatori? Anumite companii aeriene n-au returnat nici acum o parte din banii pe biletele vîndute, deși cursele nu s-au efectuat.
Agenția de turism a avut datoria și sarcina să încerce să-i recupereze, dar totul a depins de politicile de rambursare ale fiecărui transportator în parte.
Nu toți operatorii din turism au avut un 2020 negru. Delta, croazierele pe Dunăre în Clisură, ruralul au mers foarte bine. S-a întîmplat un fenomen logic: românii care-și petreceau concediile afară au fost nevoiți să și le facă în țară.
Într-adevăr, Delta și turismul rural au mers bine, multă lume a fugit de aglomerații la țară și la munte, unde nu prea există turism de masă, sînt pensiuni și hoteluri mici. Dar, atenție: nu toată Delta, nu tot turismul rural, doar cine a știut să se promoveze, cine a avut condiții flexibile și cele mai bune servicii.
Turismul intern a avut, deci, o altă evoluție, comparativ cu cunoscutele probleme din outgoing. Unele dintre agenții s-au reorientat și s-au îndreptat către piața internă, neavînd activitate pe extern?
Absolut, da, am văzut tendința asta. Există agenții de nișă care făceau deja excursii și circuite prin țară și s-au descurcat cumva, chiar dacă n-au mai putut să ia grupuri mari ca înainte de pandemie. Marea necunoscută și cea mai mare problemă a prezentului e incoming-ul. Statul nu vrea să facă deloc promovare externă; ar trebui începută de acum, pentru a avea rezultate de la anul.
Prezentul ăsta trebuia pregătit în anul de pauză. S-a tot vehiculat ideea că va fi un restart, că toată lumea o va lua de la zero, dar ce șanse avem, nepregătiți, în momentul cînd se va redeschide turismul mondial?
Și în industria turismului e mare competiție: croații, italienii, turcii au început să se promoveze, grecii, încă de anul trecut. Noi n-am stat rău, pandemic vorbind, decît cîteva luni. Acum stăm bine, inclusiv la vaccinare (sîntem pe locul 6 în Europa și pe 18, parcă, în lume), și nu ne promovăm deloc ca o țară verde, sigură, mai ales că avem natură, turism rural, destinații care oferă distanțare naturală, unde nu interacționează mulți oameni. În turism, reclama trebuie făcută cu mult timp înainte, aceste strategii de promovare trebuie gîndite în perspectivă, în avans, ca să aibă efecte peste unu-doi ani.
Cine să le facă? Turismul e doar o direcție într-un minister.
Ideal ar fi să fie un OMD, organizație de management al destinației, cum au nemții sau austriecii, care depinde de un Minister al Economiei, dar și de un acționariat privat, cu angajați, manager și consiliu de administrație public-privat. În Germania, de exemplu, în organizația asta sînt membri Lufthansa, TUI, Guvernul…
Practic, e un OMD clasic, dar la nivel de țară.
Da, exact.
Grecii au deschis oficial sezonul estival pe 15 mai, primele grupuri de români au ajuns acolo doar cu certificatul de vaccinare. Ce predicții s-ar putea face pentru sezonul 2021? Pare a fi un an de trecere, de reîntoarcere la normalitate, nu numai din punct de vedere turistic.
După ce anul trecut a fost un an de rodaj în criză, în care ne-am obișnuit cu cele mai dificile situații, va fi un an-test. La nivel de UE și alte țări turistice, cred că va fi un an de relaxare, fără carantină, măcar în iunie-septembrie, vaccinații fiind cei mai avantajați turiști. Cred că se va da liber la destinațiile clasice, Turcia, Bulgaria, Grecia, Spania.
Ce trebuie neapărat făcut ca să nu ratăm restart-ul de care vorbeam? Ce face concret ANAT în sensul ăsta?
Guvernul ar trebuie să sprijine industria turismului pentru a avea un incoming mai bun. Trebuie investit în infrastructură, nu neapărat numai în autostrăzi, în cea specific turistică, iluminat, curățenie…
Canalizări, trotuare, fațade, parcări, toalete…
Da, dacă am ajunge măcar la nivelul Bulgariei, nu al Greciei, mai multe agenții ar fi interesate să facă și incoming. ANAT, care a avut multe propuneri legislative (și de unele s-a ținut cont, în final), intenționează să facă pe canalele ei o campanie de promovare a României, multe agenții fiind conștiente că din incoming se poate cîștiga foarte bine, vin bani în țară…
Este export de servicii…
Exact, una dintre puținele forme. Chiar dacă face outgoing, ducînd români în Grecia, de exemplu, o agenție poate să aducă și greci în România. Am putea concura Bulgaria pe anumite segmente: turismul de litoral, clubbing și distracție (cînd va fi posibil), balneo, evenimente, rural. E nevoie de o campanie de imagine a României. Ce nu înțelege Guvernul e că incoming nu înseamnă numai bani aduși în țară, ci și imagine pozitivă. Domnul Fodoreanu, fost președinte ANAT, avea o vorbă: România are cea mai mare diferență între gradul de așteptare și cel de satisfacție – turistul străin vine cu idei preconcepute și pleacă plăcut impresionat.
(articol publicat în Cațavencii nr. 21/510 din 26 mai 2021 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment