Dublin, după-amiază închisă cu nori mohorîți, faleza rîului Liffey, în aval, aproape de port. Ploua, vorba localnicilor, cu cîini și pisici, cînd am intrat, trei oameni uzi pînă la piele, în The Ferryman, un pub irlandez clasic, vopsit într-un roșu de cabină telefonică britanică. Atmosferă de irish pub autentic, ca la el acasă: uși batante, tocite, dintr-un lemn lustruit de timp, ca și lambriurile fostei cîrciumi de docheri ce pare o încăpere de corabie, în care au supraviețuit naufragiului doar barmanița purie, la vreo cincizeci și ceva de ani, posesoare de tatuaje și de glume groase, și cei cîțiva băștinași sprijiniți de tejghea în fața paharelor cu bere. Cît a stat nițel ploaia, pînă ne-am uscat pe dinafară și udat pe dinăuntru, cu două pint-uri de cidru și unul de bere craft locală O‘Hara‘s, o bancnotă de 20 de euro s-a dovedit a fi insuficientă pentru tăntița cu mîneci suflecate, care ne-a servit, relativ amabilă, livrînd însă odată cu paharele și senzația că turiștii sînt doar tolerați pe-aici. Pub-ul ăsta istoric, care a rămas așa de mai bine de două secole, într-o zonă modernizată, curățată de mizeria și promiscuitatea fostelor docuri, oferă, în afară de bere, și ceva mîncare, și niște paturi, la etaj. Istoric, zic, și pentru că, pe lîngă scara spre subsolul care găzduiește un alt bar și în holul spre budă, ziare vechi, de pe timpul rebeliunii Sinn Fein și de la moartea lui Michael Collins (august 1922), înrămate pe pereți, dau un aer de atemporal. Întărit, la intrare, și de plăcuța emailată cu mesajul încurajator Guinness is good for you. Yep, is good, nimic de zis, numai că nu se precizează nicăieri de la cîte încolo is bad.
Eram în capitala Irlandei deja de două zile și, din cauza ploii aproape continue, nu reușiserăm să vedem decît interioare de cîrciumi. În The Luggage Room, de exemplu, pub-ul cu geamantane pe pereți și cufere în loc de mese, am intrat chiar de mai multe ori pe durata city broke-ului de Dublin. Și nu pentru c-am fi avut de depozitat bagaje: era pub-ul de proximitate al hostelului nostru, Egali, de pe Parnell Street, care ne dăduse, din partea casei, la check-in, un voucher pentru un shot de bun venit, la vecini, în barul de peste drum. O chestie verde, dulceagă – aparent, un fel de șnaps de mere – pe care am spălat-o repede de pe gît cu o ale de 4,5 % (vreo 3,50 euro, cea mai ieftină bere băută aici; în cel mai celebru pub al Dublinului, Temple Bar, e cel puțin 9!) sau un cidru Orchard Thieves (2,49 euro). Ambianța era setată pe mood-ul de student beat, care dă din cap pe rock alternativ. 3 Doors Down, Green Day, Red Hot Chilli Peppers, Nirvana, butonate de după tejghea de barmanul proprietar Wagner, cu care m-am întreținut suficient de amical ca să se ofere, fără să-i cer, să ne pună niște Metallica (mai mult de “Enter Sandman“ n-a știut).
Porția completă de Metallica urma să ne-o luăm un pic mai tîrziu. Pe aceeași parte a străzii, ceva mai încolo, în Fibber Magees, sau Fibber‘s, cum e alintat de regulars, barul rock transformat în seara aia în club pentru concertele From Out of Somewhere, Abuse Your Illusion și Whiplash, trupe-tribut locale de cover-ruri Faith No More, Guns N’ Roses și, respectiv, Metallica. 10 euro de om a vrut tipul de la ușă ca să ne lase să intrăm și i-a primit rapid după fluturarea unui card pe lîngă POS. Mișcarea s-a repetat la bar, cînd pentru un Guinness și două cidruri mi-au dispărut din cont alți 16,40 euro. Măcar băieții de la Whiplash au fost chiar buni, nu i-au făcut de rîs pe Hetfield & co, zgîriindu-ne urechile.
P.S. Un strat protector pe stomac pentru toate berile astea se poate așterne după o vizită în Dragon Buffet – all you can eat lunch, un chinezesc la care taxa de intrare era de 7,50 euro. Între timp e posibil să se mai fi scumpit, dar să mănînci cît te ține burta de contravaloarea a maximum două pint-uri, într-un pub, e cea mai bună afacere culinară pe care poți s-o faci în Dublin. Happy St. Patrick‘s Day, irlandezilor și băutorilor de Guinness de pretutindeni!
(articol publicat în Cațavencii nr. 10/602 din 15 martie 2023 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment