După vreo 10-15 ani de viață virtuală, în care a existat doar prin promisiunile electorale ale administrației locale și discuțiile comentatorilor de pe forumurile de turism, celebra (în zonă) pîrtie de schi de la Slănic Moldova s-a născut, în sfîrșit, pe cale naturală, acum o lună. Bine, instalația de transport pe cablu, nocturna, tunurile de zăpadă artificială erau gata încă de prin martie 2014, dar singurul lucru care i-a lipsit ca să trăiască cu adevărat pînă pe 29 decembrie a fost zăpada.
Această lungă perioadă de gestație a făcut ca în prima (și singura) sa săptămînă de viață din sezonul ăsta, de pe la revelion la Sf. Ion, Pîrtia Nemira, pompos botezată „Schi Parc Slănic Moldova”, să fie epicentrul unei îmbulzeli generale; pînă să ajungă la zona de start, schiorii erau nevoiți să se îngrămădească zeci de minute într-o mulțime de pietoni curioși, pe la niște cozi care avansau îngrozitor de lent. Mai întîi la casierie, pentru achiziționarea cartelelor pentru telescaun (urcarea – 5 lei adultul, 3 lei copilul/elevul/studentul), apoi pe la porțile de acces care alimentau balansoarele pe cablu cu cîte patru persoane la fiecare 15 secunde. Notițe înghețate în carnețelul de reporter: starea pîrtiei părea excelentă de la înălțime – de la nivelul solului, era doar acceptabilă (conform celor care s-au întîlnit cu porțiunile cu gheață, pietre, lemne); echipamentul complet (schiuri, bețe, clăpari, ochelari, cască) putea fi închiriat cu 50 de lei pe zi; un vin fiert (5 lei), o cafea (5 lei) sau un ceai (2 lei) se găseau de cumpărat, dar relativ departe de pîrtie, la o terasă aflată peste drum de scările din beton care urcă la zona de sosire; nocturna a fost instalată cam degeaba – deși condițiile meteo permiteau, telescaunul s-a oprit la ora 18 (N-are autorizație de funcționare decît pe lumină, zicea un nene îmbrăcat în haina roșie a personalului de administrare a pîrtiei).
De atunci, de mai bine de trei săptămîni, singurul mod prin care eventualii schiori au mai putut s-o viziteze a fost online, pe pagina de FB, și, din păcate, se pare că tot în felul ăsta o vor vedea și în continuare. Pentru că tunurile de zăpadă artificială nu funcționează decît la temperaturi sub -4° C și la umidități relative ale aerului de peste 70%, iar prognoza meteo pentru luna februarie nu ține deloc cu turismul pe schiuri în Slănic Moldova: sînt șanse foarte mici, aproape inexistente, de ninsoare și temperaturi negative. Astfel, o investiție în valoare de 5,6 milioane de euro a Consiliului Județean Bacău (cu o componentă de 30% fonduri nerambursabile UE) se dovedește a fi cvasi-inutilă. Trecînd peste decizia discutabilă de a construi o pîrtie la o altitudine atît de mică (720 m – plecare, 485 m – sosire), să consemnăm inadecvarea temporală a acestui proiect care s-a materializat abia acum, în plină încălzire globală, cînd iarnă e într-o miercuri și zăpadă abundentă, rezistentă din decembrie pînă în martie, mai există doar în pozele alb-negru ale anilor ’80.
(articol publicat în Cațavencii nr. 5/185 din 4 februarie 2015 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment