Miguel Ángel González Suárez este președinte a două importante instituții spaniole de turism, FIJET España și Centro de Iniciativas y Turismo Canarias. Și organizatorul infotrip-ului de săptămîna trecută în Tenerife, insula cea mai mare a Canarelor, în care, alături de alți șase colegi de FIJET România, am avut ocazia să experimentez viața de turist la 25° C, la mijloc de decembrie.
Ce este C.I.T. Canarias și cine sînt membrii acesteia?
Centro de Iniciativas y Turismo este o organizație privată constituită în Spania încă din 1905, unul dintre propulsorii turismului în țara noastră, cea mai vizitată din lume după Franța. Membri sînt toți profesioniștii turismului din zonă – hotelieri, tour-operatori, companii aeriene, agenții de turism.
Este privată sau parteneriat public-privat? Cum se constituie bugetul?
Este structurată ca un OMD (organizație de management al destinației), colaborează în permanență cu instituțiile publice care subvenționează turismul; eu, ca președinte al asociației, fac parte din Consiliul de Turism al guvernului din Canare. Bugetul este constituit prin contribuția membrilor și din fonduri naționale sau europene. Cotizația anuală a membrilor depinde de volumul activităților, procentual: pleacă de la 120 de euro pentru o persoană fizică și poate ajunge pînă la 10.000 de euro, în cazul unei companii mari.
Ce fel de proiecte se finanțează din acest buget?
Cel mai recent se adresează tuturor viitorilor absolvenți de liceu din arhipelag, pentru a realiza importanța turismului în Canare și pentru a-i motiva să aleagă o carieră în turism. Proiecte importante și de lungă durată sînt promovarea turismului local prin participarea la cele mai importante tîrguri de turism europene (Madrid, Londra, Berlin), coordonarea birourilor de informații turistice din insulă prin rețeaua InfoTen (Info Tenerife), efectuarea de sondaje periodice printre turiști pentru un feedback care să ajute la îmbunătățirea serviciilor, organizarea de diverse evenimente, acordarea de premii în turism (anul acesta am ajuns la a 40-a ediție), creșterea gradului de ospitalitate a populației locale, fie că sînt angajați în domeniul turismului sau nu. Patrimoniul cel mai important al unei destinații turistice este resursa umană – locuitorii, personalul din turism, comunitatea, în general.
Ce rezultate au aceste proiecte? Cîți turiști străini vin aici?
Insulele Canare sînt una dintre principalele destinații turistice mondiale: anul trecut ne-au vizitat 16 milioane de turiști străini, din care doar în Tenerife aproape șase milioane; comparativ, de exemplu, cu Cuba (patru milioane) sau Maroc (11 milioane), țări mult mai mari decît arhipelagul nostru. Și există încă potențial de creștere: pînă la 20 de milioane, capacitatea totală de cazare actuală. Avantajul nostru este că avem circulație turistică tot timpul anului, sezonul și extrasezonul înregistrînd volume turistice apropiate, datorită iernilor foarte blînde, cu temperaturi peste 20 de grade: din noiembrie pînă în aprilie, sîntem destinația turistică favorită a Europei, situată la patru-cinci ore de avion de cele mai importante orașe europene.
Nu vă temeți de overtourism, cum se întîmplă, de exemplu, în Barcelona sau Amsterdam?
Și în Canare situația e complicată: la doar două milioane de locuitori, din care jumătate în Tenerife, un asemenea aflux de turiști generează o serie de probleme care trebuie rezolvate continuu: apa (nu avem suficientă, o parte e apă de mare desalinizată), gunoiul, traficul aerian (99% din turiști vin cu avionul) și rutier, asistența de orice tip, securitatea medicală și personală a turistului, numărul polițiștilor, serviciile secrete (sîntem foarte aproape de Africa și un eventual atentat terorist ar fi dezastruos pentru turism și, implicit, pentru economie). Sînt partizanul ideii de a introduce o taxă de acces în destinație.
Ce să se facă cu acești bani?
Să fie folosiți pentru proiecte de mediu: de exemplu, în hotelul în care sîntem cazați, 90% din energie este generată prin resurse alternative, neconvenționale. Revenind la ce m-ați întrebat anterior, infrastructura aeroportuară trebuie dezvoltată pentru a face față unui trafic nu numai turistic, dar și domestic, al localnicilor, între insule și continent, circa 30 de milioane de deplasări anual. Recent, am avut o problemă majoră cu falimentul tour-operatorului Thomas Cook care aducea anual trei milioane de turiști în Canare și acum lucrăm cu alte companii pentru a compensa pierderile, Ryanair a închis baza de operațiuni din Canare (nu mai plătește taxe aici, deci altă pierdere economică). Sîntem preocupați și îngrijorați de Brexit, nu știm cum vom fi afectați de ieșirea Marii Bitanii din UE, principala noastră piață turistică, nu numai pentru Canare, dar pentru toată Spania.
Ați vizitat recent Delta Dunării, în infotrip-ul organizat în iunie de FIJET România. Cu ce sentimente v-ați întors din țara noastră?
Trebuie să vă mărturisesc că prima mea excursie în afara Spaniei a fost un circuit în România, cînd eram student, la sfîrșitul anilor ’80. De atunci am revenit de mai multe ori, la evenimente organizate de FIJET sau în vacanțe personale. Delta Dunării este o destinație fantastică, însă mai aveți mult de lucru ca să profesionalizați destinația: am văzut multă bunăvoință din partea personalului, dar cred că e un produs turistic încă „adormit”, cu un potențial mult mai mare.
Cum apreciați că s-a schimbat România de la acea prima vizită?
Am fost într-o țară condusă de un dictator, cu teamă față de străini; acum e o țară liberă, cu oameni bine pregătiți, dar care mai are multe lucruri de făcut în turism.
Ce credeți c-ar trebui făcut pentru a crește numărul turiștilor străini care ne vizitează?
Puteți începe prin a segmenta turismul. Știu că vă promovați calitățile naturale ale țării, dar există și o cerere de turism cultural și, din acest punct de vedere, aveți un patrimoniu istoric-cultural spectaculos. Trebuie implementat un plan de marketing serios, un program de promovare internațională a acestor valori. E nevoie de o stategie națională de comunicare, care acum e vizibil inexistentă. Ar trebui să vă focalizați promovarea pe Europa occidentală, locul în care există cea mai mare concentrație de oameni care călătoresc, țări aflate la o distanță de două-trei ore cu avionul: să faceți un studiu de piață (ce le place acestora, ce așteaptă de la o vacanță etc.) pentru ca România să ofere acel produs turistic, să pregătească oferte personalizate pentru fiecare segment în parte. Cred că nu aveți atît de mulți turiști străini pentru că produsele turistice nu sînt bine concepute: ar trebui să lucrați cu un tour-operator internațional major pentru un pachet de circuite tematice (naturale, culturale, de soare și plajă, pe litoral).
Credeți că, pentru un cetățean spaniol, România ar putea fi interesantă ca destinație turistică?
Pentru mine a fost și este, de ce n-ar fi și pentru ceilalți?
P.S. Mulțumiri doamnei profesor Gabriela Țigu, pentru serviciile de translator în spaniolă.
(articol publicat în Cațavencii nr. 50/436 din 18 decembrie 2019 și pe catavencii.ro)
Be the first to comment